Meriți să fii surprins

Sharing is caring!

Când ai copii, să fii surprins însemnă să intri în camera în care este liniște și să-i găsești pe copii citind în loc să distrugă casa, să auzi o vorbă blândă în loc de țipete atunci când frații se joacă împreună, să vezi că, după ce a terminat din farfurie, copilul își duce singur farfuria la chiuvetă sau să constați că cel mic a învățat să spună ”R” fără să aplici pe el metode avansate de învățare. Te mai surprinde cât de mult au crescut copiii într-un timp atât de scurt, cât de mult păr alb poți să ai pe la tâmple și cât de rar faci ceva diferit, nou.

Dar, tu, părinte drag, meriți să fii surprins. Meriți să ai parte de timp pentru tine. Meriți să faci lucruri inedite. Meriți să ieși în evidență.

Sub sloganul ”Meriți să fii surprins”, Caravana Lidl ne-a convins pe mine și pe alte cinci bloggerițe ieșene să ieșim din zona de confort, să fim Bucătar din plăcere și să gătim la scenă deschisă în Piața Palatului Culturii, duminică pe 6 august. Nu mi-am închipuit vreodată că aș putea să fac asta și cred că nici colegele mele Andreea Ignat, Alexandra Arva, Bianca Ionel, Diana Lupu și Roxana Ichim nu erau cu mult departe de acest gând.

Iașul era decis să ne surprindă și el. Ne-a întâmpinat cu multă căldură – nu din aceea sufletească. Ne-a perpelit bine cu betoane încinse și cu soare orbitor. Ne-am răcorit puțin când am constatat că organizatorii caravanei sunt oameni faini, calmi și cu drag de ceea ce fac, fără a fi exagerați în promovare și sloganuri. Ne-am pus deci pe treabă, mai în glumă mai în serios cu șorțuri, bonete, cuțite ascuțite și ceva vin că doar eram Bucătar de plăcere. Toate bune și frumoase până când s-a arătat la față Chef Florin Dumitrescu. O dată cu el, Iașul ne-a adus a doua surpriză: o ploaie torențială cu furtună și cu gheață.

Gesturi de omenie

Ne-am retras care pe unde am putut. Chef Florin Dumitrescu, împreună cu câțiva participanți la eveniment, au ținut corturile să nu zboare deși s-au udat mai ceva ca la un concurs de tricouri ude. Alții au dus copiii la adăpost în camionul-bucătărie. Ploaia a inundat repede piața, încălțările noastre și echipamentele audio de pe scena improvizată în fața Palatului Culturii din Iași, frumos aranjată pentru concertul surpriză de la finalul evenimentului.

Singur, Andrei Aradits (a se citi Orodici) – vezi că am reținut și nu l-am stâlcit – se bucura sincer de apa cerească. În mijlocul pieței, ca un copil desculț pe o pajiște de munte, el primea cu brațele deschise fiecare picătură răcoritoare. Îmi pare rău că nu m-am putut alătura bucuriei lui, să mă las udată până la piele și să simt libertatea ploilor din verile petrecute la bunici. I-am îndemnat pe copii să alerge prin ploaie, dar cu cât se intensifica furtuna cu atât mai mult îmi doream să-mi fi păstrat puiuții uscați.

Murați bine și zgribuliți, am intrat în camionul-bucătărie unde Chef Alex ne-a servit cu bunătăți și cu tricouri uscate. Una dintre organizatoare a cărat în brațe cu blândețe câțiva copii de etnie rromă de la cortul inundat la adăpostul camionului-bucătărie, în ciuda torentelor ce se revărsau peste ea. Iar atunci când au început să plângă speriați, ca orice copil, de tunete, colega mea, Andreea Ignat i-a ținut de vorbă și i-a liniștit cu zâmbetul ei cald. Câteva dintre fetele care se ocupau de hosting le-au ținut în brațe pe fetele mele și le-au distras atenția de la urgia de afară și le-au protejat cu propriile corpuri atunci când vântul a întors ploaia împotriva noastră (Mulțumesc!!).

Merită să fii surprins

Merită să fii surprins de gesturi de omenie, gesturi de blândețe și bunătate, gesturi de bucurie așa cum am văzut eu la Caravana Lidl. Am văzut drag de muncă, drag de oameni și atenție la detalii. Chiar dacă am plecat fără să ne terminăm preparatele și cu regretul că ”păcat că nu am mâncat nimic”, gând verbalizat de cea mică a mea, totuși mă bucur că am avut șansa să fiu martora acestor oameni, acestor gesturi, acestor normalități. Mă bucur că copiii mei au avut ocazia să vadă aceste lucruri și să învețe maniere frumoase și nu eternele kitscuri care se întâmplă pe la festivalurile și caravanele de promovare ale diverșilor producători sau retaileri.

Poate că, dacă vremea ar fi permis, am fi ajuns tot acolo, dar poate vremea a vrut să ne arate o altă față a omenirii. O schimbare la față binevenită într-o zi cu încărcătură spirituală aparte (pe 6 august, în Biserica Ortodoxă se sărbătorește Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos pe muntele Tabor).

P.S. Aveam de gând să pregătesc, împreună cu Andreea Ignat, o salată de ton cu surimi și stafide și niște tarte dulci cu o cremă de post, pe care o găsiți aici.

P.P.S Am plătit cu vârf și îndesat aventura de vineri.

Sharing is caring!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *