Zile mohorâte, copii zâmbitori. Conectare în familie.

Matei o înghiontește pe Areta. Areta o necăjește de Eva. Eva îl trage de păr pe Matei. Areta sare să o ajute și îl zgârie și ea. Matei rupe desenele fetelor și trântește nervos ușa. Îmi cere să îl las la tabletă pentru că ”toți colegii lui se joacă la tabletă, numai el nu.” Eu sunt rea și viața e nedreaptă. Le ofer biscuiți ca să-i îmbunez. Areta primește un biscuit rupt și scandalul reîncepe: ”numai mie mi se întâmplă”, ”nu e corect”, etc. Le promit desene animate după ce termină de strâns puzzle-ul cu care s-au jucat și mă trezesc după 10 minute cu piesele împrăștiate prin toată casa, cutia ruptă și două fetițe încăierate. Matei refuză să-și facă temele. Nervii mei sunt la pământ și mi-ar plăcea să-i aliniez în genunchi pe coji de nuci și să-i altoiesc cu o vărguță de alun.

Continuă lectura „Zile mohorâte, copii zâmbitori. Conectare în familie.”