Sezatoare: Copilul de ieri, parintele de azi

Buna sa va fie ziua precum vi-i inima.

Miercuri. Sezatoare. Parinti. Copii. Asta asa ca sa nu mai lungim vorba si sa trecem direct la subiect. Dupa cum spune si titlul, astazi am discutat la Atelierul Parintilor despre atitudinile parintilor nostri care ne-au influentat copilaria si cum se reflecta acestea in atitudinile noastre ca parinti.

Dar mai intai o paranteza cu cateva lamuriri tehnice. (Am redenumit articolele care au legatura cu Atelierul Parintilor in asa fel incat sa fie usor de identificat. Astfel, cele legate de clubul de carte au in titlu cuvantul „Atelier”, iar cele legate de sezatoare, au acest cuvant in titlu. Acum ca stiti, folositi-le cu intelepciune.) Gata cu intermezzo. Sa trecem la ale noastre.

Asadar, copilul de ieri, parintele de azi. Chiar asa mi se pare ca mai ieri eram copil si mama imi spunea povesti, tata imi spunea denumirile in latina ale plantelor, ma ingrijeau amandoi si ma indrumau printre meandrele vietii, iar acum eu ar trebui sa fac toate acestea??? In plus, fara sa stiu, detin un dulap plin ochi cu experiente, invataminte si mesaje de care ma despart greu.

Care-i treaba dulapului in toata povestea asta, ma vei intreba. Ei bine e o metafora. Stii cum e cand faci curat in dulapul cu haine si gasesti blugii din clasa a VIII-a si zici „lasa-i acolo ca poate o sa-mi vina din nou” (not in this life time). Ii impaturesti cu grija sa nu cumva sa faca cute. Ii mai scoti din cand in cand din raft ca sa verifici daca a venit timpul sa-i porti. Ii pui inapoi, dar niciodata nu-i arunci… Bine, bine m-ai prins. Asta eram eu. Dar stii despre ce vorbesc. Ca e vorba de blugi, rochite cu flori sau sentimente si deprinderi, toti venim cu un bagaj, cu un dulap de vechituri dupa noi. Unii il poarta toata viata pana ajunge sa-i ingenuncheze sub povara lui, iar altii, ca mine si ca tine, incearca sa faca curat de-adevaratelea. Acum ca ai prins metafora si stii ca nu e vorba de haine, sa vedem cum s-au descurcat parintii de la Sezatoare cu dulapurile lor.

Aminteste-ti si tu, cum am facut si eu, de copilarie, de mirosurile si de gusturile care declanseaza in tine nostalgia acelor vremuri. Te vezi in bucataria mamei, in curtea bunicii, in parc, in tabara, in curtea scolii? Acum, din aceasta stare, scoate din dulap o atitudine parinteasca, pe care ti-ai jurat sa nu o repeti cu copiii tai. Revino in realitatea cotidiana si vezi daca ai reusit ce ti-ai propus.

Acesta a fost exercitiul de azi. Majoritatea dintre noi au descoperit ca adoptam una din doua pozitii: fie facem exact ca parintii nostri, fie facem exact opusul. Totusi nici unii nici ceilalti nu gresesc si nici nu au dreptate in totalitate. Umbland prin dulap, trebuie sa pastrezi ce merita pastrat, sa arunci ce merita aruncat si sa umpli rafturile goale cu lucruri care iti apartin. Daca aplici metode educative intr-un anume fel doar pentru ca sa ii faci in ciuda mamei tale, nu ai rezolvat nimic. Mesajul pe care il transmiti este distorsionat si fara valoare.

Hai sa vedem ce mesaje am scos din rafturile prafuite ale memoriei la aceasta sezatoare.

„Esti prea mic, n-ai cum sa intelegi. Ce stii tu… esti mic. Cand o sa mai cresti o sa-ti explic eu…” Iti par cunoscute? Mesajul lor este scurt si dureros: „NU GANDI„.

„Nu te mai smiorcai! Opreste-te din ras! Ce-i cu chicoteala asta? Cand o sa inveti si tu sa fii serios? De cate ori sa-ti spun sa nu mai sari in balti?” Aceste replici iti spun ceva? Copilului tau ii spun: „NU FI COPIL„.

„Nu mai plange! Nu te doare asa tare! Nu-i nimic. Lasa ca-ti trece.” Le regasesti in repertoriul propriu? Mesajul din spatele lor este: „NU SIMTI„.

„Esti cam tantalut. Nu fi porcusor si strange jucariile. Esti estraordinar. De ce nu te imbraci si tu cu rochite ca prietena ta. Uite la fratele tau cum mananca. Daca te straduiai mai mult, luai si tu premiu.” Cate etichete pui copilului tau, cu stiinta sau fara stiinta si cat de des faci comparatii intre el si alti copii? Ceea ce trasmiti este: „FII ALTCINEVA„.

Ti-am exemplificat mai sus cateva mesaje pe care Analiza Tranzactionala le ataseaza starilor Eu-lui si care au fost sesizate de mamici la Sezatoare. Acum inchid dulapul pentru ca nu am inca suficienta experienta si putere sa ma tin de cuvant si sa fac curat. Arunc doar „vechiturile” pe care le-am gasit impreuna cu celelalte mamici de la Sezatoare si imi trec in agenda sa revin asupra subiectului.

!!SFAT: Urmeaza sfatul parintilor tai in masura in care te ajuta in exercitiul functiei tale de parinte. Nu uita sa faci, din cand in cand, curat in „dulap”.